Nu sunt cea mai bună persoană pe care ați întâlnit-o până acum. Asta e incontestabil. Astăzi am fost flatată de afirmația unei colege de trupă: băi, tu ești idolul meu în viață. Aș vrea să fiu și eu ca tine, să pot să zic ce am de zis, să pun sare pe răni și să mă amuze suferința victimei...dar eu nu pot, asta e...da' când mă fac mare, vreau să fiu o RC."
Îmi bat joc de oameni cu un talent deosebit. Dacă mă cunoşti sau ai ocazia, n-o face, nu sta în faţa mea, nu intra în relaţii prea strânse cu mine, şi te avertizez cu toată delicateţea mea de femeie frumoasă. Sunt educată prost (nu în sensul pur teoretic) sunt educată greşit de viata, de oamenii prin care am evoluat, sunt invaţată că tu esti un nimic, iar eu sunt totul şi-ţi voi arăta asta în fiecare zi în care te voi ţine lângă mine sub pretextul că te iubesc!
Nu mă asculta fiindcă nu ştiu şi-ţi fiu prietenă, ştiu, în schimb, să mă folosesc de tine, de ce ai mai bun, iar ce ai mai rău să-mi pun pe răni şi să mă otravesc. Nu am sânge, am venin, şi e roşu şi are gust dulce, iar tu ai să mă iubeşti din prima clipă când atingi corpul prin care curge seva asta distructivă. Îmi va fi milă de tine numai cât să plăteşti pentru ce-au făcut toţi dinaintea ta…
Şi vreau să fiu iubită…aşa cum n-ai iubit pe nimeni, fiindcă astfel şi numai aşa mă poţi iubi. Îţi voi intra adânc în minte şi în trup ca o boală letală pe care o amplifici cu propria-ţi gândire nepotrivită. Voi ramane acolo, o zi, un an sau chiar o viata întreagă, însă atât cât mă vei avea, îţi voi măcina toate visele. Depinde doar de tine cât rezişti…
asta ai copiat-o de undeva, stiu eu de unde :P
RăspundețiȘtergere