
Nu ma aşteptam să fiu atât de proastă. Sincer. Acum aş da timpul înapoi, m-aş da cu curul de pământ, m-aş da de trei ori peste cap, dar sunt mai mult decât conştientă că aş face totul în van. Ar fi trebuit să mă gândesc la toate aceste consecinţe înainte de a face toate tâmpeniile pe care le-am făcut, nicidecum după. Partea proastă în a fi pământean e că nu te poţi juca după bunul plac cu noţiunea de timp...ceea ce e chiar trist la o analiză mai amănunţită.
Pentru a vă face să înţelegeţi despre ce tot bat eu câmpii aici, am să rezum ultimele aproape 4 luni din viaţa mea.
Noiembrie. Majorat. Amic. Invitaţie. Onorarea acesteia. Tocuri de 15. Rochie neagră. Mulată pe corp. Tipi. Unii beţi. Dans. Lins. Combinaţie. Urmează apogeul, care va fi, inevitabil, urmat de declin. Două saptamâni perfecte. O partidă de sex. Începutul sfârşitului. A mai urmat o lună şi jumătate de plutire, plecarea mea pentru 10 zile în Germania, apoi două luni în care se perpetuau intervale de sictir, explicaţii din care reieşea că nu îl mai vreau în preajma mea, minciuni peste minciuni, implicarea în cât mai multe proiecte, astfel încât să nu mai am timp să îl văd, pentru că îmi făcea rău, îmi provoca scârbă. Da, e dur, dar acesta este termenul care să releve sentimentele mele.
Simţeam că nu e pentru mine, ştiam că pot mai mult, dar cu tote acestea nu aveam puterea de a pune piciorul în pragul ăla nenorocit şi să dau verdictul: STOP.
Şi până la urmă am reuşit. Ştiam că pot, dar ştiam că mila pentru sentimentele sale mă oprea. Şi totuşi am găsit puterea de a mă pune pe primul loc şi de a spune că s-a terminat.
Dar şocul a venit abia după ce apele pareau să se fi liniştit, iar eu traversam cea mai calmă perioadă din ultimele 4 luni. Luni dimineaţa, destul de devreme, mă sună M, prietena mea, să îmi spună că el tocmai a făcut o nouă cucerire şi a simţit nevoia să facă acest lucru public pe FB. "Mişel, curat mişel!"
În fine, mă voi vindeca şi de această dată. Ca în fiecare situaţie. Pnetru că sunt puternică şi pentru că refuz ca după 12 ore de muncă fără încetare să vin acasă şi în loc să ma odihnesc, să mă consum. Pentru ce? Pentru NIMIC!
Mulţumesc.





